Proiectarea elementului pentru betonul armat în aplicația RCS

După crearea unei secțiuni transversale în aplicația RCS, este necesar să se seteze datele în Design Member. În Design Member, puteți găsi două file de setări. 

• Member Data
• Flexural slenderness

Să ne concentrăm pe prima filă:

Member Data

Mergeți la Navigator -> Design member -> Member Data. Veți găsi o secțiune dedicată mediului înconjurător (Exposure Classes, Relative Humidity) și alte setări (Creep coefficient și Structural member importance) comune pentru toate tipurile de elemente (Beam, One-way slab, Compression Member). Restul filei este disponibil doar pentru Beam și One-way slab și ne permite să bifăm/debifăm casetele de selectare pentru reduceri și redistribuire. Consultați imaginea detaliată de mai jos.

Acum vom parcurge opțiunile. La început, trebuie să setați grupul de proprietăți Exposure Classes. Această setare afectează calculul armăturii minime și controlul deschiderii fisurilor conform EN 1992-1-1. 

Puteți seta următoarele condiții: 

• No corrosion – activați/dezactivați clasa de expunere fără risc de coroziune sau atac X0. Această clasă este de obicei prescrisă pentru beton simplu.
• Carbonation – selectați clasa de expunere XC pentru coroziunea cauzată de carbonatare.
• Chlorides – selectați clasa de expunere XD pentru coroziunea cauzată de cloruri.
• Chlorides from the sea – selectați clasa de expunere XS pentru coroziunea cauzată de cloruri provenite din mare.
• Freeze/Thaw attack – selectați clasa de expunere XF pentru coroziunea cauzată de cicluri de îngheț/dezgheț.
• Chemical attack – selectați clasa de expunere XA pentru coroziunea cauzată de un mediu chimic agresiv.
• Relative humidity – introduceți valoarea umidității relative.

În continuare, puteți alege dacă Creep coefficient este calculat automat (Calculated) sau dacă valoarea coeficientului de fluaj Φ_inf este definită de utilizator (User input). Consultați explicația privind modul în care aceasta va afecta rezultatele în Rezultatele SLS în RCS - Limitarea tensiunilor, Deschiderea fisurilor, Detaliere.

La final, trebuie să selectați tipul de Structural member importance. Armătura minimă poate fi omisă în elementele de importanță minoră (de ex., buiandrugi cu o deschidere de 2 m), care nu contribuie semnificativ la rezistența globală și stabilitatea structurii (EN 1992-1-1, art. 6.2.1(4)).

Restul filei diferă în funcție de tipul elementului de calcul. Pentru Beam și One-way, sunt disponibile opțiunile de activare/dezactivare a Redistributions and reductions. 

Rețineți că activarea redistribuirii și reducerii va determina apariția unei noi bare în Navigator. 

Aici trebuie să introduceți manual diferența forțelor interioare obținută din calculul conform Eurocode. Software-ul va recalcula automat forțele interioare pe baza valorilor introduse. 

Pentru a obține diferențele particulare, consultați articolele menționate mai jos:

• Redistribution of moments –  redistribuirea momentelor conform EN 1992-1-1, art. 5.5
• Reduction of moments –  reducerea momentelor în reazeme conform EN 1992-1-1, art. 5.3.2.2(3) și 5.3.2.2(4)
• Reduction of shear force – reducerea forței de forfecare pentru elemente cu încărcări în apropierea reazemelor conform EN 1992-1-1, art. 6.2.2(6) și 6.2.3(8)

Ultima opțiune se referă la interacțiune:

• Limited interaction check – activați/dezactivați limitarea verificării interacțiunii la o distanță mai mică decât d față de poziția momentului maxim conform EN 1992-1-1 6.2.3(7). Puteți găsi mai multe informații despre verificarea interacțiunii în articolul despre verificările SLU.

Flexural Slenderness and Imperfections, 2nd order

A doua filă diferă în funcție de tipul elementului de calcul. Pentru un Beam și One-way slab, trebuie să setați parametrii pentru Flexural Slenderness.

Software-ul va calcula pentru dvs. lungimea efectivă a elementului l_eff. Tot ce trebuie să faceți este să setați distanța liberă între fețele reazemelor l_n, să setați condițiile de reazem (consultați figura de mai jos) și să setați lățimea t_i a elementului de rezemare. 

Deschiderea efectivă se calculează astfel:

l_eff = l_n + a₁ + a₂

unde a_i se determină conform EN 1992-1-1 art. 5.3.2.2(1).

Pentru Compression Member, apare o filă diferită și trebuie să setați parametrii pentru Imperfections and 2nd order. Aceste opțiuni de setare sunt explicate separat în articolul Efectele de ordinul al doilea în aplicația RCS.